Sănătatea mentală și wellbeing-ul la locul de muncă

Adulții petrec mult timp la locul lor de muncă – pe parcursul unei vieți, aproximativ 3500 de zile, iar acesta le influențează, fără îndoială, sănătatea fizică și mentală. Atât sănătatea mentală, cât și starea de bine sunt aspectele prioritare de care ar fi de dorit să se țină cont, având în vedere faptul că acestea impactează în mod direct productivitatea și performanța. Mai mult decât atât, studiile arată faptul că nivelul redus al sănătății mentale și wellbeing-ului este cauza principală a absentării pe termen lung a angajaților.

Calitatea vieții, dar și starea de bine, pot avea de suferit atunci când condițiile profesionale zilnice nu sunt corespunzătoare. Iar din punct de vedere psihic, ne referim atât la siguranța personală, la securitate, autonomie, control auto-perceput, o bună comunicare și un bun management. În condiții neprielnice la locul de muncă, angajații pot dezvolta o serie de dificultăți din sfera sănătății psihice, cum ar fi anxietatea, stresul, insomniile, depresia. Modul în care toate acestea vor afecta companiile la care ei activează este acela cu privire la costuri legate de dificultăți în sfera productivității.

Susținerea unei bune sănătăți psihice la locul de muncă se poate materializa în activități preventive, intervenții timpurii și susținere pentru angajații ce experimentează dificultăți deja existente.

Există o serie de factori generali ce au nevoie să fie luați în considerare, atunci când o companie are în vedere sănătatea mentală și wellbeing-ul angajaților unei organizații. Aceștia sunt cei legați de sarcini (dificultatea acestora, cantitatea sau modul în care angajații reușesc să le gestioneze), de controlul pe care îl au asupra acestor sarcini, de susținerea pe care o primesc (în materie de informații, resurse), de relațiile interpersonale (măsura în care este combătut bullying-ul organizațional și comunicarea empatică), de roluri (trasarea clară a responsabilităților), precum și de potențialul schimbărilor, adaptate atât fiecărui angajat în parte, cât și organizației, ca întreg. Desigur, a avea în vedere toate aceste elemente este un efort pe care organizația ar fi de dorit să îl urmeze, atunci când își dorește să evite productivitatea scăzută generată de stres, dificultatea de retenție sau o sănătate mentală și psihică scăzută a angajaților.

De aceea, abordarea are nevoie să fie una specifică, orientată pe intervenții personalizate, țintind atât comportamentele, atitudinile, precum și bunele practici. Caracterul preventiv al acestora ajută la pre-întâmpinarea unor dificultăți ulterioare, practica arătându-ne faptul că angajații vor căpăta, astfel, loialitate, siguranță și stabilitate și chiar atașament față de locul de muncă.

Dificultățile perioadei pe care o traversăm sunt diferite de cele din trecut, când era prioritizată sănătatea fizică. De aceea, recomandarea este aceea de orientare spre implementarea unui plan țintit spre sănătatea mentală a angajaților, având în vedere atât conștientizarea acesteia în rândul lor, cât și încurajarea deschiderii în această direcție, asigurarea unui echilibru muncă – viață personală, precum și monitorizarea sănătății mentale.Relația dintre wellbeing-ul angajaților, motivație și performanța la locul de muncă este aceea care generează implicarea acestora, care este una la un nivel foarte ridicat atunci când condițiile de la locul de muncă permit tuturor să ofere ceea ce au ei mai bun, să fie loiali scopurilor și valorilor organizației și să contribuie la succesul organizational. Toate acestea vor genera o valorizare auto-percepută și o stare de bine, generând, astfel, loialitatea, productivitatea, precum și o bună performanță.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *