Tulburările emoționale generate de pandemie

Fenomenul pandemic reprezintă un moment fără precedent în istoria globală și, o dată cu apariția acestuia, s-au ivit multe provocări și consecințe. În prima etapă a acestei perioade, toată atenția lumii medicale s-a concentrat pe observații, cercetări și studii care să ofere soluții la efectele fiziologice, la intervențiile medicale și prevenții. Apoi, în etapele ulterioare ale pandemiei, atenția s-a focusat și asupra sănătății mintale.

Cercetările sunt încă în desfășurare, însă datele obținute până în acest moment evidențiază faptul că impactul coronavirusului asupra somaticului, a organismului a avut ecouri semnificative și în sfera psihică. Aceste date mai arată faptul că persoanele care se recuperează de COVID 19 se confruntă cu o incidență mult mai mare a problemelor de sănătate mintală decât persoanele care nu au contactat coronavirusul.

Studiile recente realizate la Universitatea Oxford scot în evidență faptul că pacienții cu COVID 19 pot dezvolta:

  • depresie;
  • anxietate;
  • stres (cauzat de infectarea cu virus, de necesitatea izolării, de incertitudinea locului de muncă, pierderea celor dragi, îngrijorările financiare);
  • tulburări psihiatrice;
  • tulburări neurologice (schimbări de dispoziție, oboseală, dureri de cap, tulburări de vedere).

S-a constatat că tulburările de sănătate mintală s-au declanșat după vindecarea de COVID 19 sau chiar și după șase luni de la confirmarea pozitivă a virusului. De asemenea, cercetătorii au descoperit că, după recuperarea fizică, oamenii pot dezvolta și tulburări legate de consumul de substanțe chimice care dau stări euforice, abuz de alcool și droguri, probleme cognitive (confuzie, ceață cerebrală, uitare), probleme de somn, gânduri suicidare.

Cauza declanșatoare a acestor simptomatologii se presupune că ar consta în inflamația corpului și a creierului, coroborat cu factori fizici și emoționali legați de contextul pandemic.

Persoanele care au fost infectate cu COVID 19 declară că simptomul care le influențează negativ calitatea vieții personale și profesionale constă într-o “ceață a creierului”, care nu este definit ca un diagnostic medical. Această “ceață cerebrală” poate fi un simptom neurologic sau o afectare cognitivă, care poate dura mai multe săptămâni sau luni după vindecare și după ce toate celelalte simptome fizice (cum ar fi tusea, oboseala, febra) au dispărut.

Simptomele de ceață cerebrală se manifestă prin probleme de memorie, lipsă de claritate mentală, lentoare mentală, concentrare redusă, dureri de cap, confuzie, neclaritate. Se presupune că atât factorii fiziologici, cât și cei psihologici pot potența această ceață cerebrală.

Alți factori declanșatori care contribuie la aceasta includ: calitate slabă a somnului, sentimente de singurătate, depresie, anxietate, stres, scăderea activității fizice, alimentație deficitară, efecte secundare ale anumitor medicamente.

Tratamentul recomandat pentru combaterea acestor simptome constă în adoptarea unor obiceiuri sănătoase, într-un somn de bună calitate, în exerciții fizice regulate, care nu sunt benefice numai pentru sănătatea inimii și a plămânilor, ci și pentru buna funcționare a creierului, o dietă echilibrată și sănătoasă pentru a ajuta organismul să revină la o stare normală, evitarea tutunului și alcoolului, stimularea funcției mentale.

Adoptând sugestiile de mai sus, se poate contribui la îmbunătățirea stării de sănătate fizică și psihică, pentru a combate combinația dintre modificările fiziologice ale creierului și factorii psihologici propice acestor afecțiuni.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.