Provocãrile psihologice post-pandemie

În mod surprinzător, perioada pandemicã a avut și o serie de avantaje. Astfel, în cazul multora dintre companiile IT, angajații au avut o mai bună productivitate și o mai mare implicare, ceea ce a generat rezultate mai bune. Pe de altă parte, acestea au avut un cost destul de mare, cu implicații pe termen lung, ce fac referire la creșterea numărului de cazuri de burnout și a dificultăților psihologice în rândul angajaților. 

Cu alte cuvinte, distanțarea și carantina prelungite au avut un efect nociv asupra psihicului uman, incidența tulburărilor depresive a crescut semnificativ, ceea ce, pe termen lung, ar putea cauza efectul opus în ce privește implicarea și productivitatea angajaților. 

Toate acestea pot fi explicate prin faptul cã a avut loc o dezechilibrare a celor “4 vieți”, acestea fiind cea personală (din punct de vedere emoțional, intelectual, al hobby-urilor etc.), cea socială, cea familială, în detrimentul celei profesionale. Desigur, rezultatele pe termen scurt au fost îmbucurătoare, însă insistăm asupra bunăstării psihologice, ce ar putea determina, pe termen lung, o mai bună implicare a angajaților. Iar aceasta poate fi obținută prin psihoeducație, precum și asigurarea unei bune igiene psiho-emoționale a angajaților. De aceea, tendința tot mai mare a companiilor este aceea de a pune accent pe sãnãtatea mentală, care este conștientizatã ca fiind o necesitate. 

În perioada pandemiei, anxietatea, distresul, tulburările somnului, atacurile de panicã sau chiar burnout-ul și-au spus cuvântul, iar efectele acestora se pot amplifica pe termen lung, cu efecte asupra tuturor domeniilor vieții. Pe de altă parte, au existat o serie de provocări psihologice specifice pandemiei și datorate fricii greu de gestionat sau a singurãțãtii, atât fizice, cât și emoționale. În același timp, atât lipsa suportului social, cât și dificultatea de a apela la serviciile de psihoterapie sau psihiatrie au dus la decăderea sau declanșarea altor tulburări psihologice.  

În ceeea ce privește direcțiile de acțiune cu privire la a avea grijã de sãnãtatea mentală a angajatilor, raportat la provocările psihologice din perioada pandemiei, suntem de părere că bunăstarea acestora, atât psihologică, cât și emoționalã, ar fi de dorit să fie prioritară pentru companii. În același timp, e importantă atât destigmatizarea acestui domeniu, cât și normalizarea discuțiilor despre dificultățile ce pot apărea, mai ales în condiții atipice, cum a fost contextul pandemic. 

De asemenea, promovarea stării de bine psihologice ar putea include, în cadrul companiilor, atât programe specifice de intervenție psihologică (workshop-uri, grupuri de suport, programe de mindfulness), cât și încurajarea angajaților de a solicita ajutor specializat (psihoterapie, psihiatrie), ca un element de normalitate, atunci când situația ar impune-o. 

Pe lângă provocările pandemiei – pierderile suferite, atât pe plan personal, cât și pe plan social, această perioada ne-a oferit posibilitatea de a ne reorienta către ceea ce uitasem a fi esențial: către funcționarea noastrã psihică, precum și viața interioară a fiecăruia dintre noi. Deși modul în care am fost aproape “forțați” să facem asta a fost unul neplăcut, faptul de a ne uita cu blândețe și curiozitate în interior ar putea fi un prim mod de a pătrunde acolo. Ulterior, vom putea descoperi noi unelte și modalități care, în potențiale situații similare pandemiei, ne-ar putea ajuta să ne construim reziliența psihologică, ce va reduce costurile psihologice atât de mari, precum și reducerea implicațiilor personale și profesionale suferite.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *