“Vacation blues” sau productivitatea scăzută post-vacanță

Deși tindem să asociem vacanțele cu experimentarea de emoții pozitive, există și o dificultate psihologică ce e cunoscută în literatura de specialitate ca “vacation blues”. Aceasta reprezintă o stare emoțională de tristețe temporară, asociată și cu o serie de activități solicitante, atât de tip organizatoric, cât și cele legate de regretul de a nu fi petrecut timpul conform așteptărilor. Efectul stării de “vacation blues” asupra lucrului în companii este acela că, după finalizarea vacanței, lucrătorii pot avea un nivel al productivității mai scăzut, în ciuda efectului contrar așteptat. 

“Vacation blues” este, așadar, cauzată de o serie de factori stresori. Dintre aceștia amintim despre starea de oboseală, de singurătate, așteptări nerealiste sau chiar stări nostalgice. 

Starea de oboseală, spre exemplu, este datorată multiplelor decizii de luat, precum și supra-responsabilizării legate de ceilalți membri ai familiei. În aceste condiții, delegarea de sarcini, stabilirea unor limite personale sau a împărțirii responsabilităților pot fi unele dintre abordările ce ajută în prevenirea oboselii. 

În ce privește starea de singurătate, pe de altă parte, cu siguranță vacanțele pot deveni o provocare pentru oamenii aflați în afara unei relații sau pot produce și alte emoții (nostalgie, melancolie), în amintirea unor oameni dragi ce nu mai sunt în viețile noastre, alături de care obișnuiam să ne petrecem acele zile.

Așteptările nerealiste reprezintă un alt factor stresor posibil în ce privește vacanțele, în sensul că anticiparea vacanțelor poate oferi iluzia reparării unei relații, prin simpla schimbare a decorului cu unul nou, inedit. Însă, această proiecție a rezolvării unor dificultăți poate crește dezamăgirea. Desigur că aceste dificultăți nu își pot găsi soluționare doar prin existența unui context ambiental diferit. 

Vacanțele pot, de asemenea, să declanșeze experimentarea unor stări nostalgice, în special pentru aceia care au pierdut persoane dragi alături de care obișnuiau să le petreacă. De aceea, în aceste cazuri, vacanțele pot reactiva o pierdere ce nu a fost integrată ca atare (în caz de doliu nefinalizat, divorț etc.), ce va fi reactivată tocmai datorită acestui context. Nostalgia poate apărea, de asemenea, și ca urmare a revenirii la lucru după o experiență de vacanță petrecută într-un mod foarte plăcut.

Desigur că această stare de “vacation blues”, ce poate fi asimilată unei stări de tristețe combinată cu nostalgie sau chiar melancolie, are nevoie să fie diferențiată de cea a depresiei clinice.

Dintre criteriile ce compun tabloul clinic al depresiei majore pot face parte: 

  1. senzația de gol sau vid interior, de lipsă a speranței;
  2. diminuarea marcantă a interesului pentru activități;
  3. scădere ponderală semnificativă sau creștere în greutate;
  4. tulburări de somn (insomnie, hipersomnie);
  5. lipsa de energie;
  6. sentimente de inutilitate sau vinovăție excesivă;
  7. diminuarea capacității de gândire sau concentrare ori indecizie;
  8. gânduri recurente despre moarte.

În procesul de diferențiere a stării de “holiday blues” de depresia clinică ar trebui să ținem cont de faptul că prima nu are o durată mai mare de 2 săptămâni. În acest caz, productivitatea din mediul organizațional poate avea de suferit în acele perioade. 

Însă, în cazul experimentării unora dintre criteriile menționate mai sus, abordarea e recomandată a fi una de tip psihoterapeutic sau psihiatric. 

În ce privește recomandările noastre cu privire la evitarea stării de “vacation blues”, e important a se ține cont de următoarele aspecte:

  • în vederea evitării stării de oboseală, e important să existe o delegare a sarcinilor, precum și o listă de sarcini ce va fi abordată din timp; de asemenea, atenția acordată relaxării sau unui program suficient de somn ar putea face diferența în ce privește starea de bine post-vacanță.
  • pe de altă parte, organizarea unor vacanțe alături de persoane cu care există rezonanță emoțională va diminua starea de singurătate emoțională. Aceasta poate exista și atunci când suntem înconjurați de oameni alături de care, însă, nu ne putem manifesta autentic. De aceea, petrecerea vacanțelor cu oameni dragi nouă va asigura îndeplinirea nevoilor de apartenență și afiliere. 
  • înainte de a pleca în vacanță, putem observa cursul gândurilor noastre în ce privește așteptările pentru aceasta. A avea așteptări necomunicate va crește sentimentul de dezamăgire, atunci când acestea nu sunt îndeplinite. 
  • orice sentimente sau emoții vor fi declanșate în vacanță, e important să ne reamintim faptul că acestea sunt firești și valoroase, resimțirea acestora aducând o serie de informații importante în legătură cu interiorul fiecăruia dintre noi. Desigur că, în eventualitatea conștientizării unei pierderi importante și neprocesate suficient, a solicita ajutor de specialitate e una dintre opțiunile care va aduce mai multă claritate psihică.
  • nu în ultimul rând, cu scopul prevenirii stării de “vacation blues”, recomandăm practicarea stării de prezență conștientă, cu orientarea atenției către simțuri. Un exercițiu de readucere în starea aceasta ar fi acela de a denumi 5 lucruri pe care le văd, 4 lucruri pe care le aud, 3 tipuri de mirosuri pe care le pot percepe, 2 tipuri de gusturi, studiul tactil al unui obiect. Această practică, exersată în mod frecvent, are scopul de a ne readuce în momentul prezent, eliminând excesul de gânduri și sporind starea de relaxare. 

Pe de altă parte, un exercițiu pe care îl putem face atât în timpul vacanței, cât și după finalizarea acesteia, este acela de practicare a recunoștinței. Aceasta va amplifica starea de bine globală cu privire la toată experiența avută, diminuând starea de oboseală sau tristețe asociate. În acest sens, productivitatea de la lucru nu va avea de suferit, vacanța fiind folosită ca un prilej de re-energizare, compania putând beneficia de aceasta.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.